REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2286 și metodologia de evaluare a sustenabilității eliminării suprataxelor pentru serviciile de roaming
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2286 AL COMISIEI din 15 decembrie 2016 de stabilire a unor norme detaliate cu privire la aplicarea politicii utilizării rezonabile, precum și la metodologia de evaluare a sustenabilității eliminării suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul și la cererea care trebuie prezentată de furnizorul de servicii de roaming în scopul evaluării respective
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 531/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii (1), în special articolul 6d alineatul (1),
după consultarea Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC),
întrucât:
(1)
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 531/2012, furnizorii de servicii de roaming nu ar trebui să perceapă nicio suprataxă la prețul cu amănuntul de pe piața națională de la clienții serviciilor de roaming din orice stat membru, pentru niciun apel în roaming reglementat efectuat sau primit, pentru niciun mesaj SMS în roaming reglementat trimis și pentru niciun serviciu de date în roaming reglementat utilizat, inclusiv MMS-uri, sub rezerva „politicii utilizării rezonabile”. Această dispoziție se aplică de la 15 iunie 2017, cu condiția ca actul legislativ care urmează să fie adoptat în urma propunerii privind piața cu ridicata pentru servicii de roaming menționată la articolul 19 alineatul (2) din respectivul regulament să fi devenit aplicabil până la acea dată.
(2)
Regulamentul (UE) nr. 531/2012 prevede că, în circumstanțe specifice și excepționale, un furnizor de servicii de roaming poate solicita autorității sale naționale de reglementare o autorizație în vederea aplicării unei suprataxe clienților săi de servicii de roaming. Orice astfel de cerere de autorizație trebuie să fie însoțită de toate informațiile necesare pentru a demonstra că, în lipsa unor suprataxe pentru serviciile de roaming cu amănuntul, furnizorul nu este în măsură să își recupereze costurile de furnizare a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, sustenabilitatea modelului său național de tarifare fiind astfel subminată.
(3)
Pentru a asigura o aplicare consecventă în întreaga Uniune a politicii care urmărește să prevină utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming („politica utilizării rezonabile”) și a autorizațiilor de a aplica o suprataxă, este necesar să se stabilească norme detaliate privind aplicarea unei astfel de politici a utilizării rezonabile, privind metodologia de evaluare a sustenabilității eliminării suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul și privind cererea care urmează să fie transmisă de furnizorul de servicii de roaming în scopul evaluării respective.
(4)
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, obiectivul politicii utilizării rezonabile este acela de a preveni situația în care clienții serviciilor de roaming ar utiliza în mod abuziv sau anormal serviciile de roaming cu amănuntul reglementate la tarifele aplicabile la nivel național, de pildă utilizând aceste servicii în alte scopuri decât pentru călătorii periodice, cum ar fi în mod permanent. Măsurile de punere în aplicare ar trebui să asigure faptul că posibilitatea de a aplica o politică a utilizării rezonabile în materie de roaming pentru a atinge acest obiectiv nu este exploatată în alte scopuri de către furnizorii de servicii de roaming, în detrimentul clienților serviciilor de roaming care utilizează orice formă de călătorie periodică.
(5)
Odată cu eliminarea suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul în Uniune, se aplică aceleași condiții tarifare pentru utilizarea serviciilor de telefonie mobilă atât în străinătate în interiorul Uniunii, cât și acasă (adică în țara în care clientul a contractat serviciile de telefonie mobilă). Regulamentul (UE) nr. 531/2012 vizează eliminarea diferențelor dintre prețurile naționale și cele aplicate serviciilor de roaming atunci când clienții călătoresc periodic în interiorul Uniunii, având drept scop existența unor prețuri de roaming stabilite la tarifele de pe piața națională. Aceste norme nu sunt însă menite să permită roamingul permanent oriunde în Uniune, adică să îi permită unui client dintr-un stat membru în care tarifele naționale la telefonia mobilă sunt mai mari să cumpere servicii de la operatorii stabiliți în state membre în care tarifele naționale la telefonia mobilă sunt mai mici, dar în care clientul nu își are reședința obișnuită și cu care nu are nici alte legături stabile care să presupună prezența sa frecventă și substanțială în acel stat membru, clientul respectiv intenționând să utilizeze servicii de roaming permanent în primul stat membru.
(6)
Utilizarea în mod permanent la tariful aplicabil la nivel național a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate în alte scopuri decât pentru călătorii periodice ar risca să denatureze concurența, să creeze o presiune ascendentă asupra prețurilor de pe piețele naționale și să pună în pericol stimulentele pentru investiții atât pe piețele de origine, cât și pe cele vizitate. Pe piața vizitată, operatorii rețelelor vizitate ar fi nevoiți să concureze în mod direct cu furnizorii naționali de servicii din alte state membre, în care prețurile, costurile, condițiile de reglementare și cele concurențiale pot fi foarte diferite, în condițiile în care tarifele de roaming cu ridicata au fost stabilite la un nivel aproape de costuri exclusiv pentru a facilita roamingul periodic. Pentru operatorul din țara de origine, utilizarea permanentă a tarifelor naționale în roaming poate conduce la refuzul sau la restricționarea serviciilor de roaming cu ridicata de către operatorii rețelelor vizitate sau la furnizarea de către operatorul din țara de origine a unor volume restrânse pe piața națională ori la aplicarea unor prețuri mai ridicate pe piața națională, ceea ce ar avea consecințe asupra capacității operatorului din țara de origine de a le oferi servicii clienților săi obișnuiți de pe piața națională și în țară, și în străinătate.
(7)
Este necesar să se stabilească norme de punere în aplicare pe baza unor principii clare și general aplicabile, care să reflecte tipurile numeroase și variate de călătorii periodice efectuate de către clienții serviciului de roaming, pentru a se asigura că politica utilizării rezonabile nu împiedică astfel de clienți să se bucure pe deplin de prețuri de roaming stabilite la tarifele naționale. Pentru ca un furnizor de servicii de roaming să poată aplica politica utilizării rezonabile, se consideră că un client călătorește periodic în străinătate în interiorul Uniunii atunci când respectivul client își are reședința obișnuită în statul membru al furnizorului de servicii de roaming sau are legături stabile cu statul membru respectiv, legături care presupun prezența sa frecventă și substanțială pe teritoriul acestui stat, și utilizează servicii de roaming cu amănuntul reglementate în orice alt stat membru.
(8)
Regulamentul (UE) nr. 531/2012 prevede că politica utilizării rezonabile trebuie să permită clienților furnizorului de servicii de roaming să utilizeze volume de servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național care să fie aliniate cu planul tarifar corespunzător de la nivel național.
(9)
Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere posibilității furnizorilor de servicii de roaming de a le oferi clienților un alt tarif de roaming și posibilității clienților de a alege în mod deliberat un alt tarif de roaming, în conformitate cu articolul 6e alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, care ar putea include condiții contractuale de utilizare care nu intră sub incidența politicii utilizării rezonabile stabilite în conformitate cu prezentul regulament.
(10)
Pentru a se asigura că serviciile de roaming cu amănuntul nu sunt supuse utilizării abuzive sau anormale, fără legătură cu călătoriile periodice în afara statului membru de reședință al clientului sau a statului membru cu care clientul are legături stabile care presupun prezența sa frecventă și substanțială pe teritoriul acestui stat, este posibil ca furnizorii de servicii de roaming să aibă nevoie să determine reședința obișnuită a clienților serviciilor lor de roaming sau existența unor astfel de legături stabile. Având în vedere tipurile de dovezi care sunt uzuale în fiecare stat membru și nivelul estimat al riscului utilizării abuzive sau anormale, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să aibă posibilitatea de a preciza ce dovezi rezonabile privind locul de reședință trebuie furnizate, sub supravegherea autorității naționale de reglementare în ceea ce privește proporționalitatea sarcinii totale privind documentația și oportunitatea acesteia în contextul național. În ceea ce privește utilizatorii individuali, astfel de dovezi ar putea include o declarație din partea clientului, prezentarea unui document valabil care să confirme statul membru în care clientul își are reședința, specificarea adresei poștale sau a adresei de facturare a clientului pentru alte servicii prestate în statul membru al furnizorului de servicii de roaming, o declarație eliberată de o instituție de învățământ superior privind înscrierea la cursuri la zi, o dovadă a înregistrării pe listele electorale locale sau o dovadă a plății de impozite locale. În cazul clienților persoane juridice, respectivele dovezi pot cuprinde documentația privind locul de constituire sau de înregistrare al întreprinderii, locul desfășurării efective a activității economice principale a acesteia sau locul principal în care angajații identificați ca utilizând o anumită cartelă SIM își îndeplinesc atribuțiile. Legăturile stabile cu un stat membru, care presupun prezența frecventă și substanțială a clientului pe teritoriul acestui stat, pot rezulta dintr-o relație de muncă durabilă și cu normă întreagă, inclusiv în cazul lucrătorilor frontalieri, dintr-o relație contractuală durabilă care implică un grad similar de prezență fizică a unei persoane care desfășoară o activitate independentă, din participarea la programe de studii recurente la zi sau din alte situații, cum sunt cele ale lucrătorilor detașați sau ale pensionarilor, ori de câte ori acestea presupun un nivel asemănător de prezență teritorială.
(11)
După încheierea unui anumit contract, furnizorii de servicii de roaming nu ar trebui să impună prezentarea de dovezi privind reședința obișnuită sau alte legături stabile care să presupună prezența frecventă și substanțială a clientului în acel stat membru decât în circumstanțele în care datele care trebuie colectate în vederea facturării par să ofere indicații cu privire la utilizarea abuzivă sau anormală, fără legătură cu călătoriile periodice. Dovezile solicitate ar trebui să cuprindă doar elementele strict necesare și proporționale pentru a confirma legătura clientului cu statul membru al furnizorului de servicii de roaming. Dacă astfel de motive nu există, nicio cerință privind furnizarea de documente nu ar trebui să fie impusă clienților pentru a asigura respectarea condițiilor unei politici a utilizării rezonabile. Mai specific, nu ar trebui să existe nicio cerință de a depune astfel de documente în mod repetat, în absența unei evaluări bazate pe riscuri privind probabilitatea utilizării abuzive sau anormale.
(12)
Pentru a permite clienților să utilizeze volume de servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețul cu amănuntul aplicabil pe plan național care să fie aliniate cu planul tarifar de la nivel național corespunzător, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să impună, ca regulă generală, aceeași limită a volumului de servicii de telefonie mobilă aflate la dispoziția clientului serviciului de roaming ca și cea aplicabilă la nivel național, în cazul în care respectivul client călătorește periodic în interiorul Uniunii. Limita națională respectivă ar trebui să țină seama de politica utilizării rezonabile aplicabilă în ceea ce privește utilizarea planului tarifar la nivel național.
(13)
În cazul anumitor planuri tarifare naționale, descrise în continuare ca pachete cu date cvasi-nelimitate, consumul de date poate fi nelimitat sau furnizorul poate pune la dispoziție volume de date la un preț unitar implicit la nivel național care să fie mai mic decât tariful maxim de roaming cu ridicata reglementat menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. În absența unor garanții excepționale privind volumul specifice unor astfel de pachete cu date cvasi-nelimitate, aceste planuri tarifare prezintă un risc mai mare decât alte planuri tarifare de a face obiectul revânzării organizate către persoane care nu își au reședința obișnuită și nici nu au legături stabile care presupun prezența lor frecventă și semnificativă în statul membru al furnizorului de servicii de roaming. În plus, o astfel de utilizare anormală sau abuzivă a pachetelor cu date cvasi-nelimitate în roaming ar putea duce la dispariția acestor planuri tarifare pe piețele naționale sau la restricții ale roamingului în cadrul unor astfel de planuri, în detrimentul utilizatorilor naționali, ceea ce ar fi contrar obiectivului Regulamentului (UE) nr. 531/2012. Acest risc este cu mult mai puțin pronunțat în ceea ce privește apelurile vocale și mesajele SMS, întrucât astfel de servicii fac obiectul unor constrângeri fizice sau temporale mai mari și tiparele reale de utilizare au fost stabile sau au scăzut în ultimii ani. Acest fapt nu aduce atingere dreptului operatorilor de a lua măsuri ca reacție la tipare de utilizare a serviciilor de voce sau SMS în roaming extrem de atipice care decurg din activități frauduloase. Deși este necesar să se prevadă garanții suplimentare împotriva unor astfel de riscuri sporite de utilizare abuzivă, în cadrul pachetelor cu date cvasi-nelimitate, a serviciilor de date în roaming cu amănuntul reglementate la prețul cu amănuntul aplicabil pe plan național, clienții naționali care călătoresc periodic în Uniune ar trebui să fie totuși în măsură să consume volume din aceste servicii cu amănuntul până la un plafon care să fie echivalent cu de două ori volumele care pot fi achiziționate la tariful maxim cu ridicata pentru serviciile de date în roaming contra unei sume egale cu prețul total cu amănuntul de pe piața națională, fără TVA, al componentei de servicii mobile a planului tarifar național pentru întreaga perioadă de facturare avută în vedere. Acesta reprezintă un volum care este aliniat cu planul tarifar național, deoarece se adaptează la prețul național cu amănuntul din planul tarifar în cauză și, prin urmare, poate fi aplicat în cazul unor pachete cu date cvasi-nelimitate, inclusiv în cazul furnizării la pachet cu alte servicii mobile cu amănuntul. Aplicarea unui factor care multiplică cu doi volumul reflectă faptul că operatorii negociază adesea prețuri de date în roaming cu ridicata aflate sub plafoanele aplicabile și că clienții nu consumă adesea toate datele puse la dispoziție în planul lor tarifar. În această privință, transparența pentru clienți va fi asigurată prin respectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 531/2012 conform cărora furnizorul de servicii de roaming trebuie să trimită o notificare clientului atunci când volumul de utilizare rezonabilă aplicabil utilizării de servicii de date în roaming reglementate a fost epuizat, menționând suprataxa care va fi aplicată volumului suplimentar de servicii de date în roaming reglementate consumat de client.
(14)
Pentru a contracara riscul ca serviciile de telefonie preplătite, care nu presupun un angajament pe termen lung, să fie utilizate exclusiv în scopuri de roaming permanent, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să aibă dreptul, în loc să impună furnizarea de dovezi privind reședința sau legăturile stabile care presupun prezența frecventă și substanțială a clientului pe teritoriul statului membru al furnizorului respectiv de servicii de roaming, de a limita utilizarea serviciilor de date în roaming cu amănuntul – reglementate la prețul cu amănuntul aplicabil pe plan național pentru servicii de telefonie preplătite – la volumele care pot fi achiziționate, la tariful maxim cu ridicata pentru serviciile de date în roaming, contra valorii monetare – fără TVA – rămase din suma preplătită în momentul consumului serviciilor de roaming.
(15)
Furnizorul de servicii de roaming ar trebui să poată lua măsuri pentru a detecta și a preveni utilizarea abuzivă sau anormală, în alte scopuri decât pentru călătorii periodice, a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la prețurile de pe piața națională. În același timp, clienții serviciilor de roaming ar trebui să fie protejați de orice măsură care poate aduce atingere în orice mod capacității lor de a utiliza servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețurile de pe piața națională atunci când călătoresc în mod periodic în străinătate în Uniune. Măsurile de detectare și prevenire a utilizării abuzive sau anormale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate la prețurile de pe piața națională ar trebui să fie simple și transparente și să reducă la minimum atât sarcina administrativă pentru clienții serviciilor de roaming, cât și avertizările excesive și inutile. Întrucât cerința privind reședința sau legăturile stabile presupune prezența frecventă și substanțială a clientului în țara furnizorului de servicii de roaming, indicatorii care sprijină probabilitatea unei utilizări abuzive sau anormale ar trebui să se bazeze pe indicatori obiectivi legați de caracteristicile traficului din care să reiasă lipsa unei prezențe predominante la nivel național a clientului în țara furnizorului de servicii de roaming sau a unei utilizări predominante la nivel național a serviciilor naționale de telefonie mobilă. Prin natura lor, astfel de indicatori obiectivi trebuie să fie stabiliți pentru o anumită perioadă de timp. Această perioadă ar trebui să fie suficient de lungă, de cel puțin patru luni, încât să permită clienților să utilizeze servicii de roaming cu amănuntul la prețurile de pe piața națională atunci când recurg la orice forme previzibile de călătorii periodice în Uniune. Indicatorii privind prezența în țara furnizorului de roaming nu ar trebui să fie afectați de roamingul involuntar în regiunile de frontieră. În acest sens, situația utilizatorilor care consumă involuntar servicii de roaming și cea a lucrătorilor frontalieri ar trebui tratată considerându-se că o conectare la rețeaua furnizorului de roaming în orice moment din cursul unei zile indică, în scopul aplicării indicatorilor obiectivi, o zi de prezență la nivel național. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, furnizorii de servicii de roaming ar trebui, de asemenea, să ofere informații adecvate pentru a le permite clienților lor să ia măsuri active pentru prevenirea situațiilor de roaming involuntar. Prezența și consumul în afara Uniunii nu ar trebui să afecteze capacitatea clientului de roaming de a beneficia, în Uniune, de prețuri de roaming la tarifele de pe piața națională, dat fiind că acești factori nu pot fi considerați drept indicatori ai riscului ca clientul să utilizeze servicii de roaming la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național în statul membru al furnizorului de servicii în alte scopuri decât pentru călătoriile periodice. În acest sens, o astfel de prezență și un astfel de consum ar trebui tratate ca și cum s-ar desfășura la nivel național, în scopul aplicării indicatorilor obiectivi. Furnizorul de servicii de roaming poate să se bazeze și pe alte dovezi clare privind utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate la prețurile de pe piața națională, cum ar fi situațiile în care serviciile de telefonie contractate sunt rareori utilizate în statul membru al furnizorului de servicii de roaming, dar sunt utilizate mai ales în roaming sau situațiile în care același client utilizează succesiv cartele diferite în roaming.
(16)
În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind protecția transparenței în utilizarea serviciilor de roaming și în concordanță cu normele privind contractele din sectorul comunicațiilor electronice, clauzele contractuale care prevăd o politică a utilizării rezonabile ar trebui să fie comunicate în mod clar clienților înainte de a deveni aplicabile. Politicile utilizării rezonabile aplicate de un furnizor de servicii de roaming în conformitate cu prezentul regulament ar trebui comunicate de către furnizorul de servicii de roaming autorității naționale de reglementare.
(17)
Prelucrarea datelor privind traficul și localizarea face obiectul dispozițiilor Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2). Mai precis, articolul 6 permite furnizorului de servicii de roaming să prelucreze datele privind traficul necesare în vederea facturării serviciilor oferite clientului sau plății conexiunii. Aplicarea de măsuri de către furnizorul de servicii de roaming în vederea detectării și prevenirii utilizării abuzive sau anormale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate la prețurile de pe piața națională nu ar trebui să ducă la stocarea și prelucrarea automată a datelor cu caracter personal ale clienților, inclusiv a datelor privind traficul și localizarea, care nu au legătură cu scopul detectării și prevenirii utilizării abuzive sau anormale sau care sunt disproporționate în raport cu acest scop.
(18)
Mai precis, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să aibă capacitatea de a detecta și a preveni situația în care, încălcând condițiile contractuale la nivel de servicii cu ridicata sau cu amănuntul, părți terțe exploatează traficul de roaming stabilit la tarifele de pe piața națională pentru arbitrajul prețurilor, cu scopul de a obține un avantaj economic prin vânzările către clienți care nu își au reședința obișnuită în statul membru al furnizorului de servicii de roaming și nici nu au alte legături stabile cu acest stat. În cazul în care constată existența unei astfel de activități abuzive sistematice, cu dovezi obiective și întemeiate, operatorul ar trebui să transmită autorității naționale de reglementare elementele care dovedesc abuzul sistematic și măsurile luate pentru a garanta conformitatea cu toate condițiile din contractul de bază cel târziu în momentul luării măsurilor respective.
(19)
În situații specifice, în cazul în care operatorul dispune de dovezi întemeiate privind tendințele de utilizare ale unui anumit client de roaming care indică probabilitatea unei utilizări abuzive sau anormale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate la nivelul tarifelor naționale pentru alte scopuri decât călătoriile periodice, în pofida existenței unor documente justificative privind reședința sau alte legături stabile furnizate de respectivul client, operatorul ar trebui să avertizeze clientul cu privire la riscul aplicării unor suprataxe pentru serviciile de roaming. Criteriile obiective care ar servi drept indicatori ce pot dovedi probabilitatea existenței unei utilizări abuzive sau anormale ar trebui să fie specificați în prealabil și în detaliu în contract.
(20)
Posibilitatea furnizorului de servicii de roaming de a aplica suprataxe nu aduce atingere niciunei măsuri proporționale care ar putea fi luată în conformitate cu legislația națională și cu respectarea legislației Uniunii în cazul în care clientul a furnizat în mod activ informații inexacte pentru a asigura conformitatea cu toate condițiile din contractul de bază.
(21)
Furnizorii de servicii de roaming care aplică o politică a utilizării rezonabile ar trebui să instituie proceduri transparente, simple și eficiente de soluționare a plângerilor clienților referitoare la aplicarea respectivei politici. În temeiul articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, clienții serviciilor de roaming ar trebui să aibă în orice situație acces la entitatea competentă de soluționare a litigiilor pe cale extrajudiciară, care trebuie să ofere o soluție echitabilă și rapidă în cazul litigiilor nerezolvate dintre consumatori și furnizorii de servicii de roaming care decurg din aplicarea politicii utilizării rezonabile în conformitate cu articolul 34 din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).
(22)
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, autoritățile naționale de reglementare trebuie să monitorizeze și să supravegheze cu strictețe aplicarea politicii utilizării rezonabile pentru a garanta că politica utilizării rezonabile aplicată de furnizorii naționali nu afectează disponibilitatea roamingului la tarifele de pe piața națională pentru client. În cazul în care constată apariția unei încălcări a obligațiilor prevăzute în regulamentul privind serviciile de roaming, autoritatea națională de reglementare dispune de competența de a solicita încetarea imediată a încălcării respective.
(23)
Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere drepturilor și obligațiilor existente în temeiul dreptului Uniunii sau a celor existente în temeiul unei legislații interne conforme cu dreptul Uniunii. Printre aceste drepturi și obligații se numără în special dreptul utilizatorilor finali de a beneficia de rețelele și de serviciile de comunicații electronice mobile în orice stat membru, indiferent de cetățenia sau de locul de reședință al acestora în Uniune, orice normă națională ce impune dovada identității sau prezentarea unor alte documente justificative pentru a obține o cartelă SIM sau a utiliza în alt fel astfel de rețele sau servicii, orice măsură națională privind continuitatea serviciului sau a creditului preplătit cu un anumit număr sau o anumită cartelă SIM și dreptul furnizorilor de servicii de comunicații electronice de a aplica măsuri adecvate, în conformitate cu legislația națională, în vederea combaterii fraudelor.
(24)
Dat fiind că tendințele de utilizare a roamingului variază pe durata unui an, cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare ar trebui să fie evaluată pe baza unor date privind traficul care să includă cel puțin 12 luni. Pentru a calcula volumul traficului de-a lungul anului, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să aibă dreptul de a utiliza previziunile privind traficul. Aceste previziuni ar trebui să se bazeze pe date reale, cum ar fi datele reale privind utilizarea serviciilor de roaming, extrapolări ale utilizării reale la nivel național pentru a obține utilizarea în roaming și extrapolări ale utilizării reale a serviciilor de roaming de către o subgrupă semnificativă de clienți de roaming care utilizează planuri tarifare cu servicii de roaming la tarifele de pe piața națională pentru a obține utilizarea de către toți clienții serviciilor de roaming aflați sub incidența aplicării normelor privind serviciile de roaming la tarifele de pe piața națională, în conformitate cu articolul 6a din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. Atunci când examinează cererile de derogare în vederea menținerii sustenabilității depuse de diferiți solicitanți, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să se asigure că ipotezele utilizate de fiecare dintre aceștia pentru a obține volumele preconizate sunt consecvente și că respectivii solicitanți au ținut seama de diferențele relevante de la nivelul poziționării comerciale și al clientelei.
(25)
Orice date privind costurile și veniturile care sprijină cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare ar trebui să se bazeze pe conturi financiare, care pot fi ajustate în funcție de previziunile privind volumul traficului. Abaterile de la previziunile privind costurile bazate pe conturile financiare ar trebui să fie permise doar dacă sunt sprijinite de dovada unor angajamente financiare care erau deja asumate la momentul depunerii cererii.
(26)
Ar trebui să se prevadă o metodologie armonizată de determinare a costurilor și veniturilor legate de furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate, cu scopul de a garanta consecvența evaluării cererilor de autorizare privind aplicarea unei suprataxe depuse de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare.
(27)
Furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate implică două categorii de costuri: costul aferent achiziționării accesului cu ridicata la servicii de roaming de la rețelele vizitate, pentru traficul dezechilibrat, și celelalte costuri specifice roamingului. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, costurile aferente achiziționării accesului cu ridicata, pentru traficul dezechilibrat, la servicii de roaming de la rețelele vizitate sunt influențate de tarifele de roaming cu ridicata efective aplicate la volumul cu care traficul de roaming de ieșire al furnizorului de servicii de roaming depășește traficul de roaming de intrare al acestuia. În cazul unui furnizor de servicii de roaming (cum ar fi operatorii mobili virtuali) care cumpără, pe piața națională, acces cu ridicata de la alt furnizor de roaming, costul accesului cu ridicata poate fi mai mare pentru cel dintâi decât pentru cel din urmă, în cazul în care cel din urmă percepe de la cel dintâi un tarif de acces în roaming cu ridicata mai ridicat decât cel pe care îl plătește operatorilor rețelelor vizitate pentru el însuși și/sau pentru furnizarea de servicii conexe. Astfel de costuri mai ridicate ale accesului în roaming cu ridicata pot crește probabilitatea ca furnizorii de roaming care cumpără accesul cu ridicata la nivel național să solicite autorizația de a aplica o suprataxă de roaming, iar autoritățile naționale de reglementare ar trebui să acorde atenția cuvenită acestui aspect atunci când analizează astfel de solicitări.
(28)
Celelalte costuri specifice roamingului legate de furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate sunt comune furnizării de servicii de roaming în interiorul Uniunii și în țări din afara UE, iar unele sunt, de asemenea, comune furnizării de servicii de roaming cu ridicata și cu amănuntul. La formularea unei cereri de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare, aceste costuri comune ar trebui alocate furnizării serviciilor de roaming cu amănuntul în Uniune, iar în cazul costurilor care sunt comune furnizării de servicii de roaming atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, ele ar trebui alocate în conformitate cu raportul general dintre veniturile aferente serviciilor de roaming de ieșire și cele aferente serviciilor de roaming de intrare.
(29)
Costurile aferente furnizării de servicii de roaming cu amănuntul reglementate ar putea, de asemenea, să fie calculate ca incluzând o proporție din costurile reunite și din cele comune suportate pentru furnizarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă în general, cu condiția ca calculul să reflecte proporția utilizată pentru alocarea – pentru aceste servicii – a veniturilor obținute din furnizarea tuturor celorlalte servicii cu amănuntul de telefonie mobilă.
(30)
Pentru a calcula veniturile provenite din furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate, cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare ar trebui să țină seama pe deplin de toate veniturile cu amănuntul facturate direct pentru serviciile cu amănuntul de telefonie mobilă furnizate într-un stat membru vizitat, cum ar fi veniturile pentru traficul care depășește volumele stabilite prin politica utilizării rezonabile sau cele provenind din alte servicii de roaming reglementate, precum și de orice alt tarif sau alt tip de plată per unitate aferentă utilizării de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă într-un stat membru vizitat.
(31)
Dat fiind că serviciile de roaming cu amănuntul reglementate sunt furnizate în conformitate cu condițiile naționale aplicabile, ar trebui să se considere că acestea generează o parte din veniturile rezultate din tarifele fixe periodice pentru furnizarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă naționale. Prin urmare, acestea ar trebui avute în vedere atunci când se evaluează cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare, în conformitate cu metodologia stabilită în prezentul regulament. În acest scop, veniturile provenite din fiecare serviciu cu amănuntul de telefonie mobilă ar trebui alocate pe baza unei formule care să reflecte proporția diferitelor servicii de telefonie mobilă, ponderate în funcție de raportul dintre tarifele de roaming cu ridicata medii unitare.
(32)
Pentru a se considera că subminează sustenabilitatea modelului național de tarifare a operatorului, orice marjă netă aferentă serviciilor de roaming cu amănuntul care rezultă din scăderea costurilor de furnizare a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate din veniturile corespunzătoare ar trebui să fie negativă și să reprezinte cel puțin o sumă care să genereze riscul unei influențe considerabile asupra evoluției prețurilor de pe piața națională. Mai precis, pentru a putea considera că marja netă negativă a serviciilor de roaming cu amănuntul dă naștere la un astfel de risc, această marjă ar trebui să reprezinte cel puțin o proporție importantă din câștigurile totale înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare – provenite din furnizarea altor servicii de telefonie mobilă.
(33)
Chiar și în cazul în care marja netă a serviciilor de roaming cu amănuntul reprezintă o proporție importantă din marja totală aferentă furnizării altor servicii de telefonie mobilă, circumstanțe specifice – cum ar fi nivelul concurenței de pe piața națională sau caracteristicile specifice ale solicitantului – ar fi suficiente pentru a exclude riscul unei influențe considerabile asupra evoluției prețurilor de pe piața națională.
(34)
În cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să estimeze pierderile generate de furnizarea de servicii de roaming la tarifele de pe piața națională și dispozițiile corespunzătoare pentru aplicarea suprataxei necesare pentru a recupera aceste pierderi ținând cont de tarifele cu ridicata maxime aplicabile.
(35)
Ar trebui să fie posibil ca autoritățile naționale de reglementare să acorde autorizația de a aplica o suprataxă serviciilor de roaming în prima zi a aplicării eliminării suprataxelor de roaming cu amănuntul în Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012. În acest scop, schimburile dintre furnizorul de servicii de roaming care are în vedere o astfel de cerere și autoritatea națională de reglementare, precum și furnizarea de informații și documente relevante în acest sens, pot fi avute în vedere înainte de această dată.
(36)
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, autorizația de a aplica o suprataxă serviciilor de roaming ar trebui să fie acordată de către o autoritate națională de reglementare pentru o perioadă de 12 luni. Pentru a reînnoi autorizația respectivă, furnizorul de servicii de roaming ar trebui să actualizeze informațiile și să le transmită autorității naționale de reglementare o dată la 12 luni, în conformitate cu articolul 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
(37)
Având în vedere obligațiile autorităților naționale de reglementare de a supraveghea cu strictețe aplicarea politicii utilizării rezonabile și măsurile privind sustenabilitatea eliminării suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul, precum și de a prezenta Comisiei rapoarte anuale privind aplicarea dispozițiilor relevante, prezentul regulament ar trebui să precizeze informațiile minime pe care aceste autorități ar trebui să le culeagă și să le transmită Comisiei pentru a îi permite acesteia să monitorizeze aplicarea regulamentului.
(38)
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 531/2012, Comisia trebuie să revizuiască periodic prezentul act de punere în aplicare pentru a ține seama de evoluția pieței.
(39)
Comitetul pentru comunicații nu a emis un aviz.
(40)
Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În consecință, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii, în special dreptul la respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de expresie și libertatea de a desfășura o activitate comercială. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal efectuată în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze cu respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la respectarea vieții private și de familie și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și trebuie să respecte Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), Directiva 2002/58/CE, astfel cum a fost modificată de Directivele 2006/24/CE (6) și 2009/136/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Mai precis, furnizorii de servicii trebuie să se asigure că orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament este necesară și proporțională având în vedere obiectivul relevant,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
SECȚIUNEA I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește norme detaliate pentru a asigura punerea în aplicare consecventă a politicii utilizării rezonabile pe care furnizorii de servicii de roaming o pot aplica în legătură cu consumul de servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național, în conformitate cu articolul 6b din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
(2) Regulamentul stabilește, de asemenea, norme detaliate privind:
(a)
cererile de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de furnizorii de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului lor național de tarifare;
(b)
metodologia care trebuie aplicată de către autoritățile naționale de reglementare pentru a evalua dacă furnizorul de servicii de roaming a demonstrat că nu este în măsură să își recupereze costurile aferente furnizării de servicii de roaming reglementate, ceea ce subminează sustenabilitatea modelului său național de tarifare.
Articolul 2
Definiții
(1) În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
(2) Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:
(a)
„legături stabile” cu un stat membru înseamnă prezența clientului pe teritoriul acestui stat membru care rezultă dintr-o relație de muncă durabilă și cu normă întreagă, inclusiv în cazul lucrătorilor frontalieri, dintr-o relație contractuală durabilă care implică un grad similar de prezență fizică a unei persoane care desfășoară o activitate independentă, din participarea la programe de studii recurente la zi sau din alte situații, cum sunt cele ale lucrătorilor detașați sau ale pensionarilor, ori de câte ori acestea presupun un nivel asemănător de prezență teritorială;
(b)
„servicii cu amănuntul de telefonie mobilă” înseamnă servicii publice de telefonie mobilă furnizate utilizatorilor finali, inclusiv servicii de voce, SMSuri și servicii de date;
(c)
„pachete cu date cvasi-nelimitate” înseamnă un plan tarifar privind furnizarea unuia sau mai multor servicii cu amănuntul de telefonie mobilă care nu limitează volumul de servicii mobile de date cu amănuntul incluse în schimbul plății unui tarif fix periodic sau pentru care prețul unitar național al serviciilor de date mobile cu amănuntul – obținut prin împărțirea prețului total cu amănuntul fără TVA de pe piața națională pentru servicii mobile care corespunde întregii perioade de facturare la volumul total de servicii mobile de date cu amănuntul disponibile pe piața națională – este inferior tarifului maxim de roaming cu ridicata reglementat menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012;
(d)
„plan tarifar preplătit” înseamnă un plan tarifar în care serviciile cu amănuntul de telefonie mobilă sunt furnizate prin deducerea creditului pus la dispoziția furnizorului de către client printr-o plată per unitate înaintea utilizării și din care clientul se poate retrage fără penalități la epuizarea sau expirarea creditului;
(e)
„stat membru vizitat” înseamnă un alt stat membru decât statul membru al furnizorului național al clientului serviciilor de roaming;
(f)
„marjă aferentă serviciilor de telefonie mobilă” înseamnă câștigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare, din vânzarea altor servicii de telefonie mobilă decât serviciile de roaming cu amănuntul prestate pe teritoriul Uniunii, fiind astfel excluse costurile și veniturile aferente serviciilor de roaming cu amănuntul;
(g)
„grup” înseamnă o întreprindere-mamă și toate filialele sale care fac obiectul controlului întreprinderii-mamă în sensul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (8).
SECȚIUNEA II
POLITICA UTILIZĂRII REZONABILE
Articolul 3
Principiul de bază
(1) Un furnizor de servicii de roaming oferă servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețul practicat pe piața națională clienților săi de roaming care își au reședința obișnuită în statul membru al respectivului furnizor de servicii de roaming sau au legături stabile care presupun prezența lor frecventă și semnificativă pe teritoriul acelui stat, atunci când aceștia călătoresc periodic în interiorul Uniunii.
(2) Politica utilizării rezonabile aplicată de un furnizor de servicii de roaming cu scopul de a preveni utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate face obiectul condițiilor prevăzute la articolele 4 și 5 și asigură accesul tuturor clienților la servicii de roaming cu amănuntul reglementate la prețul practicat pe piața națională pe parcursul respectivelor călătorii periodice în Uniune în aceleași condiții ca și când astfel de servicii ar fi consumate pe piața națională.
Articolul 4
Utilizarea rezonabilă
(1) În scopul oricărei politici a utilizării rezonabile, furnizorul de servicii de roaming le poate solicita clienților săi de servicii de roaming să furnizeze dovada reședinței obișnuite în statul membru al furnizorului de servicii de roaming sau a altor legături stabile cu statul membru respectiv care presupun prezența frecventă și substanțială a clientului pe teritoriul acestui stat.
(2) Fără a aduce atingere oricărei limite privind volumul aplicabile la nivel național, în cazul unui pachet cu date cvasi-nelimitate, clientul serviciului de roaming trebuie să poată consuma, atunci când călătorește periodic în cadrul Uniunii, un volum de servicii de date în roaming cu amănuntul la prețul național cu amănuntul care să fie cel puțin echivalent cu volumul obținut prin împărțirea prețului total național cu amănuntul, fără TVA, al respectivului pachet cu date cvasi-nelimitate pentru întreaga perioadă de facturare la tariful maxim de roaming cu ridicata reglementat menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
Dacă serviciile mobile cu amănuntul sunt vândute grupat cu alte servicii sau cu terminale, prețul global cu amănuntul de pe piața națională al unui pachet cu date se stabilește, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (c) și al prezentului alineat, luând în considerare prețul aplicat vânzării separate a componentei de servicii mobile cu amănuntul a pachetului, fără TVA, dacă este disponibilă, sau prețul aplicat vânzării separate a unor servicii cu aceleași caracteristici.
(3) În cazul planurilor tarifare preplătite, ca alternativă la cerința privind politica utilizării rezonabile de la alineatul (1), furnizorul de servicii de roaming poate să limiteze consumul de servicii de date în roaming cu amănuntul pe teritoriul Uniunii furnizate la prețul național cu amănuntul la volume echivalente cu cel puțin volumul obținut prin împărțirea sumei totale, fără TVA, a creditului rămas, care este disponibil și a fost deja plătit de client furnizorului, în momentul începerii activității de roaming, la tariful maxim de roaming cu ridicata reglementat menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
(4) În contextul prelucrării datelor privind traficul în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2002/58/CE, pentru a preveni utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național, furnizorul de servicii de roaming poate aplica mecanisme echitabile, rezonabile și proporționale de control, bazate pe indicatori obiectivi privind riscul unei utilizări abuzive sau anormale, care nu servește scopului călătoriilor periodice în interiorul Uniunii.
Indicatorii obiectivi pot include măsuri prin care să se stabilească dacă clienții au un consum la nivel național mai mare decât consumul de roaming sau o prezență mai mare la nivel național decât în alte state membre ale Uniunii.
Pentru a asigura faptul că clienții serviciului de roaming care călătoresc periodic nu sunt supuși unor avertizări inutile sau excesive declanșate în temeiul articolului 5 alineatul (4), furnizorii de servicii de roaming care aplică astfel de măsuri pentru a stabili existența unui risc privind utilizarea abuzivă sau anormală a serviciilor de roaming trebuie să monitorizeze acești indicatori ai prezenței și ai consumului în mod cumulat și pentru o perioadă de cel puțin patru luni.
Furnizorul de servicii de roaming precizează în contractele cu clienții serviciului de roaming la care serviciu sau servicii cu amănuntul de telefonie mobilă se referă indicatorul privind consumul și durata minimă a perioadei de monitorizare.
Atât consumul la nivel național predominant, cât și prezența la nivel național predominantă a clientului serviciilor de roaming în timpul perioadei de monitorizare stabilite se consideră ca fiind o dovadă a utilizării neabuzive și normale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate.
În sensul celui de al doilea, al celui de al treilea și al celui de al cincilea paragraf, orice zi în care un client al serviciilor de roaming s-a conectat la rețeaua națională va fi considerată o zi de prezență a respectivului client pe piața națională.
Printre ceilalți indicatori obiectivi ai riscului unei utilizări abuzive sau anormale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național se pot număra doar:
(a)
o perioadă lungă de inactivitate a unei cartele SIM, asociată unei utilizări preponderente sau chiar exclusive în roaming;
(b)
cumpărarea și utilizarea succesivă în roaming a mai multor cartele SIM de către același client.
(5) În cazul în care furnizorul de servicii de roaming constată, cu dovezi obiective și întemeiate, că un anumit număr de cartele SIM au făcut obiectul revânzării organizate unor persoane care nu își au reședința efectivă în statul membru al furnizorului de servicii de roaming cu amănuntul și nici nu au legături stabile care presupun prezența lor frecventă și semnificativă pe teritoriul acelui stat, pentru a permite utilizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate la prețul cu amănuntul aplicabil la nivel național în alte scopuri decât pentru călătoriile periodice, furnizorul de servicii de roaming poate să ia imediat măsuri proporționale pentru a asigura respectarea tuturor condițiilor din contractul de bază.
(6) Atunci când acționează în conformitate cu prezenta secțiune, furnizorul de servicii de roaming respectă dispozițiile Directivelor 2002/58/CE și 95/46/CE și măsurile naționale de punere în aplicare a acestora, precum și dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679.
(7) Prezentul regulament nu se aplică niciunei politici a utilizării rezonabile definite în termenii contractuali ai tarifelor alternative de roaming prevăzute în conformitate cu articolul 6e alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
Articolul 5
Transparența și supravegherea politicilor utilizării rezonabile
(1) Atunci când un furnizor de servicii de roaming aplică o politică a utilizării rezonabile, acesta include în contractele cu clienții serviciului de roaming toate clauzele și condițiile aferente acestei politici, inclusiv orice mecanism de control aplicat în conformitate cu articolul 4 alineatul (4). Ca parte a politicii utilizării rezonabile, furnizorul de servicii de roaming instituie proceduri transparente, simple și eficiente de soluționare a plângerilor clienților referitoare la aplicarea politicii utilizării rezonabile. Acest fapt nu aduce atingere drepturilor clientului serviciilor de roaming, prevăzute la articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, de a beneficia, în conformitate cu articolul 34 din Directiva 2002/22/CE, de procedurile transparente, simple, echitabile și prompte de soluționare a litigiilor pe cale extrajudiciară instituite în statul membru al furnizorului de servicii de roaming. Astfel de mecanisme privind plângerile și astfel de proceduri de soluționare a litigiilor trebuie să le permită clienților de servicii de roaming să furnizeze dovezi care să ateste că nu utilizează servicii de roaming reglementate cu amănuntul în alte scopuri decât pentru călătorii periodice, ca răspuns la o avertizare efectuată în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf.
(2) Politicile utilizării rezonabile aplicate în conformitate cu prezentul regulament se comunică de către furnizorul de servicii de roaming autorității naționale de reglementare.
(3) În cazul în care există dovezi obiective și întemeiate, bazate pe indicatorii obiectivi menționați la articolul 4 alineatul (4), care indică riscul unei utilizări abuzive sau anormale de către un anumit client, pe teritoriul Uniunii, a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate la prețul național cu amănuntul, furnizorul de servicii de roaming avertizează clientul cu privire la comportamentul detectat care indică existența unui astfel de risc înainte de a aplica o suprataxă în temeiul articolului 6e din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.
În cazurile în care un astfel de risc rezultă din nerespectarea atât a criteriului privind consumul la nivel național predominant, cât și a celui privind prezența la nivel național predominantă în perioada de monitorizare stabilită menționată la articolul 4 alineatul (4) al cincilea paragraf, trebuie să fie luate în considerare indicații suplimentare privind riscul care decurg din prezența globală sau consumul global al clientului de roaming în afara teritoriului național, în vederea soluționării oricărei plângeri ulterioare astfel cum se prevede la alineatul (1) sau în cadrul procedurii de soluționare a litigiilor prevăzute la articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, cu privire la aplicabilitatea unei suprataxe.
Prezentul alineat se aplică chiar dacă clientul serviciului de roaming a furnizat, în temeiul articolului 4 alineatul (1), documentele justificative privind reședința sau alte legături stabile care presupun prezența frecventă și substanțială a clientului în statul membru al furnizorului de servicii de roaming.
(4) În momentul avertizării clientului serviciilor de roaming în temeiul alineatului (3), furnizorul de servicii de roaming îl informează pe acesta că, în absența unei modificări a comportamentului de utilizare al clientului într-un termen care nu poate fi mai scurt de două săptămâni, este posibilă aplicarea unei suprataxe în temeiul articolului 6e din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru orice utilizare ulterioară a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate cu cartela SIM în cauză după data respectivei avertizări.
(5) Furnizorul de servicii de roaming încetează să aplice suprataxa de îndată ce comportamentul de utilizator al clientului nu mai indică riscul unei utilizări abuzive sau anormale a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, pe baza indicatorilor obiectivi menționați la articolul 4 alineatul (4).
(6) În cazul în care un furnizor de servicii de roaming constată efectuarea de revânzări organizate de cartele SIM către persoane care nu își au reședința obișnuită în statul membru al furnizorului de servicii de roaming cu amănuntul și nici nu au legături stabile care presupun prezența lor frecventă și semnificativă în acel stat, spre a fi utilizate pentru servicii de roaming cu amănuntul reglementate, în alt scop decât cel al călătoriilor periodice în afara acelui stat membru în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), operatorul notifică autorității naționale de reglementare dovezile care indică abuzul sistematic în cauză și măsurile luate pentru a asigura respectarea tuturor condițiilor din contractul de bază, cel târziu în momentul luării măsurii.
SECȚIUNEA III
CEREREA DE AUTORIZARE ȘI METODOLOGIA EVALUĂRII SUSTENABILITĂȚII ELIMINĂRII SUPRATAXELOR DE ROAMING CU AMĂNUNTUL
Articolul 6
Datele furnizate în sprijinul cererii de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare
(1) Cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare („cererea”) se evaluează pe baza datelor privind volumele totale de servicii de roaming cu amănuntul reglementate furnizate de furnizorul de servicii de roaming solicitant și preconizate pe o perioadă de 12 luni care începe cel mai devreme la 15 iunie 2017. La depunerea primei cereri, aceste previziuni privind volumele se estimează prin utilizarea uneia sau a mai multora dintre următoarele opțiuni:
(a)
volumele efective ale serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate furnizate de solicitant la prețul de roaming cu amănuntul reglementat aplicabil înainte de 15 iunie 2017;
(b)
volumele preconizate ale serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate după data de 15 iunie 2017, volumele preconizate ale serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate pe parcursul perioadei în cauză fiind estimate pe baza consumului real cu amănuntul de servicii de telefonie mobilă de pe piața națională și a timpului petrecut în străinătate în Uniune de către clienții serviciilor de roaming ai solicitantului;
(c)
volumele preconizate ale serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate după data de 15 iunie 2017, volumele serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate fiind estimate pe baza variației proporționale a unor volume de servicii de roaming cu amănuntul reglementate înregistrate în planurile tarifare ale solicitantului care reprezintă o parte importantă a clientelei pe baza căreia solicitantul a stabilit prețurile serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, la nivel național, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile, în conformitate cu metodologia stabilită în anexa I.
În cazul actualizărilor cererii prezentate în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, volumele totale preconizate ale serviciilor de roaming reglementate se actualizează pe baza tendinței medii efective privind obiceiurile de utilizare a serviciilor de telefonie mobilă naționale, înmulțită cu numărul constatat al clienților serviciului de roaming și cu timpul petrecut în statele membre vizitate în ultimele 12 luni.
(2) Orice date privind costurile și veniturile solicitantului se bazează pe conturile financiare, care trebuie puse la dispoziția autorității naționale de reglementare, și pot fi ajustate în funcție de estimările volumului efectuate în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care costurile constituie previziuni, abaterile de la cifrele rezultate din conturile financiare din trecut se iau în considerare numai dacă sunt susținute de dovada angajamentelor financiare pentru perioada care face obiectul previziunilor.
(3) Solicitantul furnizează toate datele necesare utilizate pentru a determina marja aferentă serviciilor de telefonie mobilă și costurile și veniturile totale, reale și preconizate, aferente furnizării de servicii de roaming reglementate în perioada relevantă.
Articolul 7
Determinarea costurilor specifice roamingului pentru furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate
(1) Pentru a evalua dacă solicitantul nu este în măsură să își recupereze costurile, ceea ce ar antrena subminarea sustenabilității modelului său național de tarifare, se iau în considerare numai următoarele costuri specifice roamingului, cu condiția să fie susținute cu probe în cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming:
(a)
costurile de achiziționare a accesului cu ridicata la servicii de roaming;
(b)
costurile cu amănuntul specifice roamingului.
(2) În ceea ce privește costurile suportate pentru achiziționarea serviciilor de roaming cu ridicata reglementate, se ia în considerare numai cuantumul cu care se preconizează că plățile totale ale solicitantului către contrapărțile care furnizează astfel de servicii în Uniune vor depăși sumele totale datorate acestuia pentru furnizarea acelorași servicii către alți furnizori de servicii de roaming din Uniune. În ceea ce privește sumele datorate furnizorului de servicii de roaming pentru furnizarea de servicii de roaming cu ridicata reglementate, furnizorul de servicii de roaming trebuie să estimeze volume ale acestor servicii de roaming cu ridicata care să fie consecvente cu ipoteza care stă la baza volumelor sale preconizate prevăzute la articolul 6 alineatul (1).
(3) În ceea ce privește costurile cu amănuntul specifice roamingului, se iau în considerare numai următoarele costuri, cu condiția să fie sprijinite de probe în cerere:
(a)
costurile de exploatare și gestionare a activităților de roaming, inclusiv toate sistemele și programele informatice de business intelligence (colectarea de date economice) utilizate în mod specific pentru exploatarea și gestionarea activităților de roaming;
(b)
costurile legate de compensarea datelor și de plăți, inclusiv costurile de compensare a datelor și costurile de compensare financiară;
(c)
costurile aferente negocierii și încheierii contractelor, inclusiv tarifele externe și utilizarea de resurse interne;
(d)
costurile suportate pentru a respecta cerințele privind furnizarea serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate prevăzute la articolele 14 și 15 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, ținând seama de politica utilizării rezonabile aplicabilă care a fost adoptată de către furnizorul de servicii de roaming.
(4) Costurile menționate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c) nu se iau în considerare decât proporțional cu raportul dintre volumul total al traficului serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate ale solicitantului, pe de o parte, și traficul total cu amănuntul de ieșire și cel cu ridicata de intrare al serviciilor de roaming ale acestuia, pe de altă parte, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa II punctele 1 și 2, și proporțional cu raportul dintre valoarea totală a traficului serviciilor sale de roaming cu amănuntul din interiorul Uniunii, pe de o parte, și traficul total al serviciilor sale de roaming cu amănuntul din interiorul și din afara Uniunii, pe de altă parte, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa II punctele 1 și 3.
(5) Costurile menționate la alineatul (3) litera (d) se iau în considerare numai proporțional cu raportul dintre volumul total al traficului serviciilor de roaming cu amănuntul ale solicitantului din interiorul Uniunii, pe de o parte, și traficul total al serviciilor sale de roaming cu amănuntul din interiorul și din afara Uniunii, pe de altă parte, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa II punctele 1 și 3.
Articolul 8
Alocarea costurilor reunite și a celor comune suportate pentru furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate
(1) În plus față de costurile stabilite în temeiul articolului 7, în cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming pot fi incluse o parte din costurile reunite și din costurile comune suportate pentru furnizarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă în general. Se iau în considerare numai următoarele costuri, în cazul în care sunt sprijinite de probe în cerere:
(a)
costurile aferente facturării și perceperii tarifului, inclusiv toate costurile legate de prelucrarea, calculul, emiterea și notificarea facturii efective a clientului;
(b)
costurile de vânzare și de distribuție, inclusiv costurile punctelor de desfacere și ale altor canale de distribuție pentru vânzarea cu amănuntul a serviciilor de telefonie mobilă;
(c)
costurile aferente relațiilor cu clienții, inclusiv costurile aferente tuturor serviciilor de asistență pentru clienți aflate la dispoziția utilizatorului final;
(d)
costurile aferente gestionării creanțelor neperformante, inclusiv costurile suportate pentru anularea datoriilor clienților care nu pot fi răscumpărate și pentru recuperarea creanțelor neperformante;
(e)
cheltuielile de marketing, inclusiv toate cheltuielile pentru publicitatea serviciilor de telefonie mobilă.
(2) În cazul în care sunt însoțite de probe în cerere, costurile menționate la alineatul (1) se iau în considerare numai proporțional cu raportul dintre traficul total al serviciilor de roaming cu amănuntul din interiorul Uniunii ale solicitantului, pe de o parte, și traficul total cu amănuntul al tuturor serviciilor cu amănuntul de telefonie mobilă, pe de altă parte, obținut ca media ponderată a respectivului raport per serviciu de telefonie mobilă, ponderile reflectând prețurile medii de roaming cu ridicata corespunzătoare plătite de solicitant în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa II punctele 1 și 4.
Articolul 9
Determinarea veniturilor obținute din furnizarea de servicii de roaming cu amănuntul reglementate
(1) Pentru a evalua dacă solicitantul nu este în măsură să își recupereze costurile, ceea ce ar antrena subminarea sustenabilității modelului său național de tarifare, se iau în considerare și se includ în cererea de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming numai următoarele venituri:
(a)
venituri generate în mod direct de traficul serviciilor cu amănuntul de telefonie mobilă furnizate într-un stat membru vizitat;
(b)
o proporție din veniturile totale obținute din vânzarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă bazate pe tarife fixe periodice.
(2) Veniturile menționate la alineatul (1) litera (a) includ:
(a)
orice prețuri cu amănuntul percepute în temeiul articolului 6e din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru traficul care depășește cel prevăzut de politica utilizării rezonabile aplicată de furnizorul de servicii de roaming;
(b)
orice venituri obținute din alte servicii de roaming reglementate în temeiul articolului 6e alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012;
(c)
orice prețuri cu amănuntul percepute la nivel național pentru fiecare unitate în parte sau în plus față de tarifele fixe periodice pentru furnizarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă și generate de utilizarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă într-un stat membru vizitat.
(3) În scopul stabilirii veniturilor menționate la alineatul (1) litera (b), în cazul vânzării grupate de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă cu alte servicii sau terminale, trebuie luate în considerare doar veniturile legate de vânzarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă. Aceste venituri se determină prin referire la prețul aplicat vânzării separate a fiecărei componente a pachetului, dacă acesta este disponibil, sau vânzării separate de servicii similare cu aceleași caracteristici.
(4) Pentru a determina proporția de venituri totale obținute din vânzarea de servicii cu amănuntul de telefonie mobilă aferente furnizării de servicii de roaming cu amănuntul reglementate, se aplică metodologia prevăzută în anexa II punctele 1 și 5.
Articolul 10
Evaluarea cererilor de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare
(1) Atunci când se evaluează o cerere de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depusă de un furnizor de servicii de roaming în conformitate cu articolul 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare, autoritatea națională de reglementare poate concluziona că solicitantul nu este în măsură să își recupereze costurile de furnizare a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate, sustenabilitatea modelului său național de tarifare fiind astfel subminată, numai în cazul în care marja netă negativă aferentă serviciilor de roaming cu amănuntul furnizate de solicitant reprezintă cel puțin 3 % din marja aferentă serviciilor de telefonie mobilă furnizate de acesta.
Marja netă aferentă serviciilor de roaming cu amănuntul este suma rămasă după scăderea costurilor de furnizare a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate din veniturile obținute din furnizarea acestor servicii, astfel cum sunt calculate în conformitate cu prezentul regulament. Pentru a determina această marjă, autoritatea națională de reglementare examinează datele furnizate în cerere, în vederea asigurării respectării metodologiei de calcul al costurilor și al veniturilor prevăzute la articolele 7, 8 și 9.
(2) În cazul în care valoarea absolută a marjei nete aferente serviciilor de roaming cu amănuntul reprezintă 3 % sau mai mult din marja aferentă serviciilor de telefonie mobilă, autoritatea națională de reglementare trebuie totuși să refuze aplicarea suprataxei în cazul în care poate stabili că, datorită unor circumstanțe specifice, este puțin probabil ca sustenabilitatea modelului național de tarifare să fie subminată. Astfel de circumstanțe includ situațiile în care:
(a)
solicitantul face parte dintr-un grup și există dovezi privind stabilirea prețurilor de transfer la nivel intern în favoarea altor filiale ale grupului din cadrul Uniunii, în special având în vedere eventualele dezechilibre semnificative dintre tarifele de roaming cu ridicata aplicate în cadrul grupului;
(b)
gradul de concurență de pe piețele naționale indică existența capacității de a absorbi marjele reduse;
(c)
aplicarea unei politici a utilizării rezonabile mai restrictive, dar conformă în continuare cu articolele 3 și 4, ar reduce marja netă aferentă serviciilor de roaming cu amănuntul la o proporție mai mică de 3 %.
(3) În situația excepțională în care un operator are o marjă negativă aferentă serviciilor de telefonie mobilă și o marjă netă negativă aferentă serviciilor de roaming cu amănuntul, autoritatea națională de reglementare autorizează aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming reglementate.
(4) În cazul în care autorizează suprataxa privind serviciile de roaming reglementate, decizia finală a autorității naționale de reglementare indică valoarea marjei negative calculate aferente serviciilor de roaming cu amănuntul care ar putea fi recuperată prin aplicarea unei suprataxe cu amănuntul serviciilor de roaming furnizate în cadrul Uniunii. Suprataxa trebuie să fie consecventă cu ipotezele privind traficul de roaming care stau la baza evaluării cererii și se stabilește în conformitate cu principiile stabilite la articolul 8 din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9).
SECȚIUNEA IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 11
Monitorizarea politicii utilizării rezonabile și a cererilor de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de un furnizor de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului său național de tarifare
În scopul de a monitoriza aplicarea consecventă a articolelor 6b și 6c din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 și a prezentului regulament și în vederea informării Comisiei în fiecare an cu privire la cereri, în temeiul articolului 6d alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, autoritățile naționale de reglementare colectează periodic informații cu privire la:
(a)
orice măsură pe care o iau pentru a supraveghea aplicarea articolului 6b din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 și a normelor detaliate prevăzute în prezentul regulament;
(b)
numărul de cereri privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming care au fost depuse, autorizate și reînnoite în cursul anului în temeiul articolului 6c alineatele (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012;
(c)
valoarea marjelor nete negative aferente serviciilor de roaming cu amănuntul recunoscute în deciziile lor de a autoriza suprataxe pentru serviciile de roaming și modalitățile de aplicare a suprataxei declarate în cererile de autorizare privind aplicarea unei suprataxe pentru serviciile de roaming depuse de furnizorii de servicii de roaming în temeiul articolului 6c alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 pentru a asigura sustenabilitatea modelului lor național de tarifare.
Articolul 12
Revizuirea
Fără a aduce atingere posibilității de a efectua o revizuire la o dată anterioară celei menționate mai jos, care să țină cont de primele experiențe în ceea ce privește punerea în aplicare și de eventualele modificări semnificative ale factorilor menționați la articolul 6d alineatul (2) din Regulamentul nr. 531/2012, Comisia revizuiește prezentului act de punere în aplicare cel mai târziu în luna iunie 2019, după consultarea OAREC.
Articolul 13
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 15 decembrie 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER